miercuri, 1 aprilie 2026

„Cântecul ierbii”- o poveste despre gâze (insecte), ilustrată cu AI

 


Cântecul ierbii

(Oltea Paraschiv)

Într-o dimineață cu boabe de rouă dulce, când soarele abia își deschidea ochii peste câmpie, iarba șoptea încetișor. Nu oricine putea auzi acele șoapte… doar locuitorii mărunței de pe-acolo. Adicâ gâzele…

Sub un fir de iarbă, o furnicuță își netezea antenele.

-Astăzi e o zi importantă, spuse ea. Simt eu!

O buburuză, cu buline negre ca niște stropi de tuș, se așeză lângă ea.

-Importantă? De ce?

În clipa aceea, se auzi un „Bâzzz- bâzzz!” blând ca un cântecel de leagăn. O albină aurie coborî ușor pe o floare.

-Bună dimineața, gâze mărunțele! Spuse ea zâmbind. V-am adus veste mare!

-Ce veste? Întrebă furnica.

Albina își scutură ușor aripile încărcate de lumină.

-Azi… se trezește cântecul câmpiei.

Dintr-o floare cu obraji îmbujorați se desprinse un fluture cu aripi ca două petale vii:

-Eu știu! Spuse el. Azi învață iarba să cânte!

-Iarba… să cânte? Râse cu poftă buburuza.

-Nu râde, spuse albino blând. Eu o aud în fiecare zi… când adun nectarul. Și atunci o  adiere ușoară văluri peste câmp. Firele de iarbă se legănară… și, încet- încet, se auzi

un foșnet dulce, dulce ca un cântecel murmurat.

Furnica se opri din mers.
Buburuza își ținu respirația.
Fluturele închise ochii.
Iar albina… zâmbi.

-Auziți? Șopti ea. E cântecul muncii, al zborului, al vieții.

-Dar… cine l-a creat? Întrebă buburuza.

Dintr-o picătură de rouă, rotundă ca o oglindă a cerului, se auzi un glas firav:

-Voi.

-Noi?! se mirară toate.

-Da… Voi, care munciți, zburați, dăruiți și iubiți soarele…Tu, furnicuțo, cu pașii tăi harnici…Tu, buburuzo, cu bucuria ta…Tu, fluture, cu visarea ta…
Și tu, albină, cofetarul pământului…

Albina își plecă ușor capul:

-Atunci… să nu ne oprim niciodată, spuse ea.

-Niciodată! Răspunseră toate.

Și, din acea zi, ori de câte ori vântul adia printer firele de iarbă, cântecul se auzea din nou.

Un cântec de viață.
Un cântec de primăvară.
Un cântec al celor mărunței care fac lumea… mare!

Dar numai cei care știu să asculte cu inima… îl pot auzi!



















„Uimirea veveriței” -poezie din arhivă ilustrată acum cu AI

 


„Bobocul de gâscă”

 


„Întâmplări cu berze și vrăbiuțe”

 


„Gând micuț, inimă mare” (poezie de Paște)

 


FLUTURAȘUL

 


„Ziua mamei” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Țica- Emoțica” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Scăpărel” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Prostuțul” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Pomișorul înflorit” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Pisicuțe în crenguțe” (ilustrată cu ajutorul AI)


 

„Păpușica” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Păpădia” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Îngeraș de primăvară” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI (variantă).




 

„Îngeraș de primăvară” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Împreună” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Ghiocelul”- o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Ghiocelul” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Ghiocel și Scânteioara” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Gâza aurită” - o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Funioara timpului”- o poezie din arhivă, ilustrată acum cu AI.


 

„Despre furnici”, o poezie din arhivă ilustrată acum cu AI


 

„Cireșele”- cu „haine noi” create de AI


 

„Case și căsuțe” ilustrare cu AI


 

joi, 19 februarie 2026

Poveste între anotimpuri.

 


Edi, Fărașul Zâmbitor și  Măturica Veselă

(de Oltea Paraschiv)

 

         In orașul nostru  locuia odată un băiețel pe nume Edi. Lui Edi îi plăcea iarna, mai ales de Crăciun, când totul era alb și pufos și când venea Moș Crăciun. Dar acum, iarna se cam lungea și Edi simțea că i-a cam ajuns... Gândul îi zbura la ghiocei, la mielușei și la rândunelele care urmau să se întoarcă de foarte, foarte departe.

Într-o dimineață, privind pe fereastră la norii cenușii și la ultimii fulgi care cădeau leneș, Edi a avut o idee! A alergat în bucătărie și a luat de lângă ușă un făraș roșu, cu o față zâmbitoare pictată pe el, și o mătură micuță, cu smocuri vesele de paie.

-Gata, Iarnă! a strigat el către fereastră. Până aici ți-a fost!

A ieșit în curte, unde iarna mai oprise câteva petice de zăpadă, și a început să „măture” cu hotărâre.

-Du-te iarnă din oraș, că am venit c-un făraș. Un făraș și-o măturică de care să-ți fie frică! Fâș-fâș! Uș-uș!

Fărașul zâmbea larg la fiecare mișcare, iar măturica parcă alunga și ultimele rămășițe de ger, cu veselia ei. Edi se mișca cu atâta energie, încât gheața de pe alee începu să scârțâie și să se crape, ajutată și de razele timide ale soarelui, care amuzat de hotărârea băiețelului, râdea de după un norișor.

-Du-te Iarnă repejor! Ia-ți zăpezile-fuior! Din cireș eu vreau cercei, câte doi și câte trei! Fâș-fâș! Uș-uș!

Din pomii goi, care până atunci tremuraseră sub vântul aspru, au început  să cadă picături mari de apă, ca niște lacrimi de adio ale iernii.        De sub o movilă de frunze uscate, a apărut un cap de ghiocel, timid la început, apoi tot mai curajos.

-Milă  ai de gaze mici, de albine și furnici, lasă locul florilor, mieilor și berzelor. Du-te iarnă, ieși afară, că mi-e dor de primăvară! Fâș-fâș! Uș-uș!

Țurțurii de la streașini au început să plângă de-a binelea până când n-a mai rămas nimic din ei…

Edi  a râs. Fărașul zâmbitor și mătura veselă făcuseră o treabă excelentă! Iarna părea că se retrage încet-încet, luând cu ea norii cenușii și lăsând în urmă un cer senin și o briză caldă. De undeva, de foarte departe, se auzi un „cirip-cirip” vesel – primul cântec al unei rândunele.

Băiețelul și-a pus fărașul și mătura la loc, dar de data aceasta, simțea că nu erau doar niște simple unelte. Ele erau acum „ajutoarele primăverii”, pregătite să intervină ori de câte ori iarna ar mai încerca să își facă de cap prea mult. Și, cu un zâmbet larg, Edi a alergat să spună tuturor că primăvara e pe drum, alungată de un băiețel curajos, un făraș zâmbitor și o măturică veselă.

 









joi, 5 februarie 2026

Pentru linia melodică și pentru mișcări, accesați:
https://www.youtube.com/watch?v=Eg49jc5M1R8